VARA 2026

Mai bine de jumătate din vara 2026 a trecut. Nu am izbutit, deocamdată, decât un week-end la mare. Dar nu e timpul trecut. A fost mai mult o vară-show, dacă ar fi să ne luăm după spectacolul campionatului mondial de fotbal. Care a pus la teșcherea miliarde de dolari. Se vorbește numai despre afacerile mirobolante, ale infantului Infantino. Infantil, dar vorace. Se discută despre un iureș și mai mare, cu 64 de echipe. Și cu mai multe șanse pentru Europa, adică – măcar teoretic! – și pentru noi. Vara 2026 a fost și perenul pe care s-au întâlnit fotbalul/fiesta fotbalistică și războiul din Iran. În care a escaladat prețul petrolului, dar și un bilet la MAREA FINALĂ – din New York! – care a urcat până la 44.000 de dolari. Ceea ce e o sumă. Cam cât un apartament cu două camere în Rahova. Sau Ferentari. Sau pe undeva, pe la Gară, sensibil la cutremur. Dar cine nu e sensibil(os) la seism?… Anul cu o vară în care Dunărea/Danubius/Dunai a secat de-au ajuns să rămână orașele fără apă, iar Buștenii să se umple de viituri/și alți bușteni. Pe Litoral, aud că a fost mai subțirel, pe la autoserviri, pe la hoteluri. Dar bulgarii, ca de obicei, nu s-au plâns de absența turiștilor români. Însă politica a făcut cele mai multe victime. A fost de cacao rău. Cu uite-guvernul, nu e guvernul… Vara n-a fost guvernabilă. Nici primăvara, nu prea. Am ajuns o țară neguvernabilă și neguvernată. La onul sărac, nci boii nu trag: în ultimul tur de cupe europene, și ceilalți colegi de Europă/de continent, ne-au dat, metodic și sistematic, cu terenul în cap. Acum, mai rămâne să le mai dăm și noi, în retur. Mai jos de atât n-am fost niciodată. Mai jos n-am ajuns. Și, cum era aia, mai ziceți:vom fi ce-am fost și mai mult de atunci …? Bine că o spunea Petru Rareș – și nu Vlad Țepeș! Ultimul ar fi spus: vom fi mai sus(în țepe) – și mai mult decât atunci…