DEALUL DORULUI, ÎN PRAG DE PÂRG 

*Timpul prinde gust de lemn și răbdare 

În prag de pârg, se întâmplă așteptarea. Și pânda, de o zi, încă o zi – și încă o zi. Pârgul este un fenoment astronomic, bine delimitat. Pârga este o festivitate. Solemnă. Tăcută. De nimeni vestită. Doar de inginerul enolog. Care știe/simt cu precizie când se face timpul. Când s-au rostuit stelele. Deasupra. Și dă semnalul. Culesului. Numai aici, în vie/și îm pivniță, timpul prinde gust de lemn și răbdare. Ce se întâmplă în afara lor sunt doar vremuri. Să știi când e timpul, atunci când vremurile sunt cum sunt… 

CRISTIAN GĂLĂȚANU, NICOLETA GĂLĂȚANU

VREMEA ȘI TIMPUL LA CRAMĂ 

Aici, timpul are gust de lemn și răbdare.

Butoaiele noastre de stejar veghează în tăcere asupra vinului, transformându-l – cu fiecare zi – într-o experiență tot mai rafinată.

Fiecare lot maturat aici împrumută din caracterul lemnului. Eticheta poate spune anul, dar aroma ne mai spune și povestea.

Dacă vinul ar putea vorbi, aici ar fi cel mai bun loc de ascultat. Dacă pui urechea la butoi. Dar, chiar și de n-o pui, este îndeajuns să pleci urechea/și nasul/și simțul olfactiv la paharul cu vin. 

PRIMELE SEMNE ALE RECOLTEI SE VĂD

Primele semne ale recoltei se văd deja, cu ochiul liber, pentru cel care vede într-adevăr – în vie.

Aici, ÎN VIE, începe totul: în lumina verii, pe pământul care știe să hrănească – și ȘTIE să transforme, în liniștea dealurilor noastre, cele de Silagiu/cele din Banat.

Strugurii sunt încă tineri, dar poartă, deja, înăuntru, în ei, bine ascunsă, bine cetluită, promisiunea unui vin care va spune o poveste – una întreagă – o poveste despre răbdare, muncă și natură.

Și, nu în ultimul rând(probabil) despre bucuria de a aștepta momentul potrivit. De A AVEA RÎBDARE ȘI A STRÂNGE DIN DINȚI – ȘI A AȘTEPTA ÎNDEAJUNS.

Încă puțin, doar puțin mai e –  și magia începe. 

AICI ESTE INIMA CRAMEI 

Aici e inima cramei noastre.

Un loc în care (numai pentru cei fericiți, adică aceia care pricep ceva din mirajul aparte/și fără  de seamăn al vinului!) tehnologia se întâlnește cu tradiția, iar fiecare detaliu contează.

Fiecare detaliu este în stare să facă diferența.

Printre inox și lemn, vinul își scrie povestea sa, în liniște — supravegheat cu grijă, răbdare și respect pentru proces. De la început/fermentare până la maturare, totul este calculat cu precizie, dar făcut cu suflet.

Pentru că un vin bun nu e doar despre struguri. E  o mărturie directă și despre loc, despre oameni și despre fiecare pas care nu se vede în pahar, dar se simte la fiecare înghițitură.

Atunci când bei vin, bei locul în care este făcut, sublimat până la aromă.