TEHNOLOGII DE ÎNVECHIRE A VINURILOR

Unicom Wood:

CHIPSURI PENTRU VINURILE NOASTRE DE FIECARE ZI

Modificarea luminozitatii la probele luate în studiu

La finalul tuturor studiilor pe care le-am prezentat, timp de mai multe numere, pe parcursul a cel puțin doi ani de zile, ar trebui să tragem unele concluzii. Pe care le și vom expune mai departe.

În primul rând, EFICACITATEA cu care chipsarea vinurilor funcționează.

Analiza olfactivă, vizuală și gustativă a probelor chipsate confirm – cu brio – așteptările puse în joc în procesul respectiv.

Până la urmă, la chipsuri este una dintre cheile viitorului.

Vă propunem un exercițiu. Luați chipsuri dintr-una din punguțele (pe care le-am înfoliat, de altfel, și noi!) în care se găsesc. Apoi, puneți-le în licorile pe care le doriți învechite mai rapid – și înnobilate.

Lăsați-le un timp (care este variabil, după natura licorilor – dar și după ceea ce vreți să obțineți – și mai apoi evaluați situația.

EXAMENUL VIZUAL VINE CEL DINTÂI
Examenul vizual vine cel dintâi. Cred că v-ar plăcea să obțineți un lichid care să transpară, în mod plăcut, auriu, din pahare – și cu anume nuanțe, ușor adumbrate, de ambră. După aceea, abia, vine examenul olfactiv. Aici, fără îndoială, veți recunoaște nasul care să vă amintească de lemnul de stejar, ceea ce este foarte normal.

Abia în al treilea rând ne interesează gustul. Iar acesta poartă noblețea echivalentă înnobilării la baric, dar care ar fi fost făcută cu mai multe resurse, cu mai multă energie, cu mai mulți bani.

Cântărirea finală vă aparține în întregime.

În loc de concluzii
Punerea în contact a distilatelor tinere cu fragmente din lemn de stejar (chips-uri) în doză de 4 g/l a condus la o serie de modificări fizico-chimice şi senzoriale similare cu cele ale unor distilate învechite tradiţional timp de mai mulţi ani în butoaie din lemn de stejar.

Valorile extractului sec total precum şi a conţinutului în compuşi fenolici la probele învechite rapid pe chips-uri timp de 21 zile, depăşesc valorile unui distilat învechit timp de șapte 7 ani în butoi din lemn de stejar.

CULOAREA PROBELOR ÎNVECHITE RAPID PE CHIPSURI
Se vede – foarte clar – accelerarea acestor procese și reacții chimice în care sunt implicate chipsurile – și ordinul de mărime cu care ele, procesele, sunt amplificate.

Culoarea probelor învechite rapid pe chips-uri timp de 21 zile, exprimată prin componentele <<a>> şi <<b>>, se încadrează între valorile pe care le prezintă un distilat învechit tradiţional timp de 2 până la 7 ani.

UTILIZAREA FRAGMENTELOR DIN LEMN DE STEJAR
Utilizarea fragmentelor din lemn de stejar la învechirea rapidă a distilatelor tinere poate constitui o etapă premergătoare păstrării de lungă durată în vase de lemn.

În acest fel, păstrarea de minim douăsprezece (12) luni – stipulată de legislaţie – se poate face şi în vase de lemn deja utilizate, deoarece distilatul extrage din chips-uri componentele necesare maturării şi învechirii.

LUCRĂRI DE REFERINȚĂ
Pe marginea efectului pe care îl au chipsurile în vin s-au exprimat multe voci. Unele dintre ele sunt consemnate și aici. Pentru o documentare absolut completă, parcurgeți-le pe toate (este sfatul cu care vă îndemnăm neaparat). Dar mai puteți/și trebuie să faceți un popas și pe site-ul producătorului, care este cel mai indicat (în primul rând, trebuie reținut că abundă în tot felul de cifre și tot felul de date: www.unicom-group.ro

BIBLIOGRAFIE

  1. Bertrand, A., 1996 – Mesure de la couleur. F.V. Nº 1014, O.I.V., Paris.
  2. Coşofreţ, S., Sauciuc, J., Odăgeriu, Gh., Cotea, V.V., 1997 – ,,VINCOLOR” Program pentru calcularea caracteristicilor cromatice ale vinurilor determinate prin metoda CIE-Lab 76. Lucrări ştiinţifice, seria Horticultură, Universitatea Agronomică şi de Medicină Veterinară Iaşi, vol. 40.
  3. Lafon, J., 1976 – Avant-propose sur étude theorique sur le Cognac, sa compositions et son viellissement naturel en futs de chêne. Revue d’oenologie, Mai.
  4. Popa, A., 1985 – Producerea şi învechirea distilatelor de vin. Editura Scrisul Românesc, Craiova.
  5. Puech, J.L., Jouret, C., Goffinet, B., 1985 – Evolution des composés phénologique du bois de chêne au cours du viellissement de l’Armagnac. Sciences des aliments, nr. 5.
  6. Soares, D., 1996 – Spectrocolorimetry in wines. F.V. Nº 1017, O.I.V., Paris.
  7. Vivas, N., 1998 – Manuel de tonnellerie a l’usage des utilisateus de futaille. Ed. Feret, Bordeaux.
  8. ***, 1990 – Recueil des méthodes internationales d’analyse des vins et de moûts. Office International de la Vigne et du Vin, Édition Officielle, juin, Paris.
  9. ***, 1988 – Colecţie de standarde pentru industria vinului şi băuturilor alcoolice, Ministerul Industriei Alimentare, Bucureşti.
  10. ***, 2002 – Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, nr. 244/2002. Monitorul Oficial nr. 333/2002.

About Cristian Gălățanu

Check Also

 Încă din anul 1872, în Franța: LILLET

 Încă din anul 1872, în Franța: LILLET Un concept unic, de mare succes Deși este la …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *